In contextul deprecierii recente a leului se incearca a fi gasite explicatii. Principalul vinovat mentionat de mai toata lumea este deficitul de cont curent al Romaniei. Inclin sa impartasesc doar partial aceasta opinie. Pana la urma, deficitul de cont curent al Romaniei nu are inca o valoare iesita din comun. Exista state ale lumii care opereaza fara nicio problema cu un astfel de deficit de cont curent. Tendinta este intr-adevar preocupanta, dar acest nivel ar fi putut fi mentinut inca o buna bucata de vreme fara tensiuni pe piata valutara.
Cu o conditie: ca intrarile de capital in Romania sa il finanteze. Atata vreme cat acestea sunt suficient de mari, pot fi sustinute si deficite de peste 10% asa cum a fost cazul Romaniei in perioada pre-criza. Ceea ce ma duce la urmatoarea metafora. Politica deficitelor in crestere practicata in ultimii ani cu nonsalanta de guvernanti a pus Romania pe o pulberarie, acestia avand certitudinea ca este imposibila aparitia unui scurtcircuit care sa produca o scanteie.
Deci sa recapitulam, in conditiile in care guvernele europene erau preocupate de micsorarea deficitelor sau chiar de crearea de suplusuri, in conditiile in care apetitul romanilor pentru credite era in scadere, in conditiile in care depozitele bancare in general si cele in euro in special erau in crestere, toate subliniind prudenta, intelepciune si temerea legata de ce va sa vina, decidentii romani s-au aflat intr-o alta paradigma, populist-naiva, traind intr-o alta lume.
Si iata-ne ajunsi la momentul cand scurtcircuitul s-a produs. Temerea legata de o pandemie globala schimba sentimentul investitorilor straini, facandu-i sa isi plaseze banii in active mai degraba sigure. Si preturile tuturor acestor active aur, dolar, franc elvetian, titluri de stat americane evolueaza azi exact in directia asteptata: in crestere. Este contextul in care slabiciunea unei economii care creste prin deficite si indatorare se vede in toata splendoarea ei pentru ca nu mai este atractiva. Fluxurile de capital incep sa o ocoleasca.
In astfel de momente, acuzatiile anilor recenti de conspiratii mondiale care nu lasa tarisoara sa se dezvolte, stigmatizarea investitorilor straini al caror capital altminteri ar fi ajutat tocmai la finantarea deficitului extern, acuzarea BNR ca nu foloseste rezerva in valuta ca sa apere leul, toate cad in derizoriu, aratand ca in fata unui tsunami global ca cel care pare sa se ridice, economia condusa dupa ureche este o cale sigura spre dezastru.
Un lucru continua sa ma uimeasca: la cate erori de politici economice am facut in ultimele decenii, decidentii romani ar fi avut suficient material bibliografic ca sa inteleaga, in sfarsit, calea de urmat. In loc de asta, repeta aceleasi greseli cu o apetenta irationala.
Paradoxul este ca atunci cand vine vorba de administrarea finantelor personale, populatia pare sa fi invatat mult mai bine lectiile ultimei crize. Din pacate nu ea conduce tara…
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate
