Intr-o lume aflata intr-un moment de rascruce, pozitionarea actuala va defini viitorul multora dintre entitatile economice, nationale sau multilaterale aflate in concurenta. Nu doar ca pare o afirmatie prea generala, ea este o afirmatie care intentionat isi propune sa fie exhaustiva. Pentru ca suntem intr-un moment in care concurenta pe multiple planuri, geopolitic, economic, educational se intensifica, capata noi valente si prinde in iuresul ei categorii sociale, companii, tari, aliante sau asocieri multi-statale.
Importanta vremurilor pe care le traim este legata de faptul ca pozitionarea actuala isi va pune amprenta pe evolutia si relevanta pe termen mediu si lung a entitatilor mai sus mentionate. De ce asta? Raspunsul foarte scurt este: pentru ca intram intr-o era care este definita de modificari substantiale ale coordonatelor militare, tehnologice si de acces la resurse (umane si materiale), schimband pozitionarea geografica si numarul polilor de putere globali.
Miza substantiala a acestei perioade de intensificare a concurentei pe multiple planuri creste si mai mult importanta calitatii guvernantei, atat cand vine vorba de tari, cat si in cazul companiilor. Si in timp ce destule tari nu dau semne ca se ridica la inaltimea momentului, ba chiar ca fac pasi inapoi, unele companii din sectorul privat aduc guvernanta la un nou nivel. Iar asta se intampla prin intermediul Consiliilor de administratie (CA) care pun o presiune din ce in ce mai mare pe executivi pentru ridicarea standardelor etice, de sustenabilitate sau de transparenta.
ZIlele acestea a facut valuri in presa plecarea CEO-ului British Petroleum (BP) dupa o cariera petrecuta in totalitate doar in gigantul petrolier britanic incepand cu varsta de 21 de ani. La prima vedere, cauza este legata de relatiile “neprincipiale” avute cu doua colege de serviciu. La a doua vedere insa, problema Consiliului de administratie a fost mai profunda. Pentru ca, dupa analizarea primei sesizari primite, chiar daca analiza CA-ului pare sa nu fi gasit o neregula ce trebuia sanctionata, i-a solicitat CEO-ului sa declare in scris ca nu au mai existat alte relatii similare, lucru pe care el l-a confirmat.
Odata cu aparitia celei de a doua sesizari, si asumarea de catre CEO a omisiunii, pentru CA al BP, totul a devenit o problema de incredere. CA a ajuns la concluzia ca nu mai poate colabora cu un CEO care il dezinformeaza cu buna stiinta. Un motiv suficient de puternic pentru orice CA care isi ia rolul in serios, asa cum pare sa fie cel al BP, pentru a decide sa se desparta de un CEO pe care ar trebui sa-l supravegheze. Chiar daca acesta era autorul unei regandiri sepctaculoase a strategiei de dezvoltare a BP. Chiar daca BP avea cea mai ambitioasa strategie verde din industrie si anume de avea emisii zero pana in 2050, bazata pe construirea si achizitia de capacitati de 50 de MW de productie a energiei verzi. Chiar si in lipsa uni plan de succesiune clar pentru CEO-ul companiei.
Accentul in plus pe care CA-urile il pun pe aplicare normelor etice la toate nivelurile, si mai ales la cele de varf este reflectata de faptul ca, de exemplu, in SUA jumatate dintre plecarile fortate ale CEO ale celor mai mari 3000 de companii au fost cauzate de comportamentul lor neadecvat conform Conference Board citat de FT. In selectia unui CEO pare sa conteze din ce in ce mai mult nu doar experienta profesionala, ci si caracterul acestuia.
Insa, pentru a putea colabora de la egal la egal si, la nevoie, cenzura activitate CEO si al echipei executive este nevoie de un CA competent, independent, cu un mandat pe termen mediu clar orientat spre performanta. In multe din companiile de stat din Romania aceasta pare a fi provocarea cea mai mare. Si, pe alocuri, chiar si in sectorul privat.
Un weekend placut!