La inceputul acestei saptamani, in calitate de participant la Pensions&Investment Summit in Montreux, am asistat la un panel format din trei economisti: Marc Antoine Collard, Chief-Economist &Head of Economic Research la Rotschild&co, Michel Nies, Emerging Markets Economist, Citi, Andrei Radulescu, Director of Macroeconomic Analysis & Research, Banca Transilvania.
Iata gandurile lor pe cateva din temele de interes de astazi.
Despre evolutia inflatiei
O reducere a inflatiei (in economiile dezvoltate) pana in jurul valorii de 5% va fi relativ usor de realizat. Cel mai probabil se va ajunge la ea in prima parte a anului 2023. Mult mai dificila va fi reducerea ei la nivelul tinta al bancilor centrale situat in jur de 2%, iar asta nu se va intampla mai devreme de 2024.
Provocarea este legata de impactul cresterilor salariilor asupra pretului serviciilor care va scadea mult mai lent. Asta inseamna ca va fi nevoie de o piata muncii mult mai slaba ca cea de astazi, ceea ce face obligatorie trecerea printr-o recesiune.
Nu exista pericolul unei hiperinflatii (asa cum a prognozat Paul Singer).
Divergentele de viziune intre macro economisti si pietele financiare
La nivelul panelului a existat un consens in ce priveste intrarea in recesiune a principalelor economii in 2023, reflectand un curent larg de opinie in randul economisitilor. In acelasi timp, membrii panelului au remarcat ca prognozele la nivel microeconomic indica cresteri ale profitului pe actiune (earnings per share) de 5-10% in 2023. De asemenea, faptul ca titlurile americane la 2 ani se tranzactioneaza la randamente semnificativ sub 5% sugereaza ca investitorii inca nu sunt convinsi de hotararea Fed de a continua cu cresterea dobanzilor.
Pietele muncii fiind tensionate, o spirala a cresterii salarii-preturi este posibila. Ea va eroda marjele de profitabilitate ale companiilor, un risc pe care evaluarile actuale nu le reflecta. Ca urmare, o corectie a burselor ar trebui sa aiba loc inainte de o noua relansare.
“In ultimii 40 de ani nu au mai existat atat de putin optiuni de a alege actiuni ca acum”.
Ce vor face bancile centrale?
Problema inflatiei este atat de importanta incat bancile centrale nu isi pot permite sa isi piarda credibilitatea. Din acest motiv, aparitia unor momente de risc sistemic vor fi abordate punctual de bancile centrale, fara a le abate de la calea de punere a inflatiei sub control. In acest sens, Marea Britanie a oferit un exemplu. Alte situatii similare e posibil sa mai apara si in alte tari.
Reducerea inflatiei chiar si in conditii de recesiune va pune o presiune politica imensa asupra bancilor centrale, care vor trebui sa faca dovada recapatarii independentei lor.
Exista riscul ca un soc extern important sa intrerupa ciclul de crestere al dobanzilor, bancile centrale trebuind sa stabileasca importanta riscurilor cu care se confrunta economiile.
Ce se va intampla cu dolarul?
Evolutiile pe termen scurt favorizeaza mai degraba existenta unui dolar puternic. Disparitia balantei comerciale excendentare a zonei euro, care pana acum a sustinut euro, va face ca euro sa ramana slab in raport cu dolarul.
Economia americana are mai putine provocari in fata comparativ cu zona euro sau Marea Britanie.
Economia chineza incotro?
E dificil sa fii optimist in ce priveste China. In ultimii ani, a subperformat si nici perspectivele nu arata prea bine. Zona investitiilor imobilare si politica Covid zero vor continua sa actioneze ca frane ale economiei. In plus, intarirea autocratismului in China va goni antreprenorii de calitatea in alta tari, SUA fiind cel mai important beneficiar.
Un weekend placut!
