O republicare pentru cititorii mai noi pe un subiect care, din pacate, ramane de actualitate.
1. Obiectivul dvs. va fi subminarea increderii in faptul ca Romania a beneficiat de pe urma integrarii in UE si a investitiilor straine directe, prin autovictimizare. Nu veti promova reorientarea geostrategica a Romaniei, ci mai degraba izolationismul pe principiul ca Romania nu are niciun partener adevarat cu care sa aiba o relatie reciproc avantajoasa.
Estimarile arata ca in perioada de preaderare la UE Romania a fost beneficiara unei asistente financiare nete de 26,5 miliarde de euro, in timp ce, in perioada post- aderare, Romania a mai beneficiat de o finantare neta (dupa scaderea contributiilor la UE) de 26 miliarde de euro, bani care au fost transferati de la tarile mai dezvoltate ale UE catre Romania. Dar acest lucru este cunoscut doar de o parte a populatiei, polarizarea economica creand zone defavorizate, care practic au beneficiat prea putin de aceste transferuri. Din acest motiv, in aceste zone veti gasi in primul rand contestatarii beneficiilor aderarii la UE.
2. Atentie! Subminarea increderii in relatiile economice si politice cu Occidentul nu se va face prin sugerarea la schimb a altor parteneri externi. Pentru ca pur si simplu nu exista o alternativa reala la finantarea dezvoltarii Romaniei si, din acest motiv, nu aveti nicio sansa sa o prezentati intr-un mod credibil. Privind la sumele imense, mentionate mai sus, de care a beneficiat Romania, devine limpede ca nicio economie nationala sau grup economic nu ar fi avut o motivatie suficient de puternica sau capacitatea de a furniza o finantare atat de generoasa. Mai mult decat atat, prin sugerarea unei alternative nu va doriti sa fiti etichetati ca avocati ai altor coordonate geopolitice. Trebuie sa fiti vazuti ca avocati ai unui curent nationalist prin care puneti tara si poporul inainte de toate.
3. Atribuiti-va eticheta de “nationalist” si purtati-o cu mandrie.
Nimeni nu o sa va acuze pentru asta. Mai mult, este un curent de opinie in crestere in Europa, care va prinde din ce in ce mai mult si in Romania. O astfel de eticheta va va pune la adapost de orice suspiciune de parti pris-uri, chiar daca nationalismul izolationist este un lux pe care nici cei bogati nu si-l mai pot permite, cu atat mai putin o tara in curs de dezvoltare precum Romania.
4. Teza dvs. este ca esecurile si neimplinirile Romaniei din ultimele decenii sunt cauzate exclusiv de conspiratia tarilor dezvoltate, care si-au propus sa colonizeze Romania, sa o dreneze de resurse si sa ii distruga industria, care, daca ar fi ramas la locul ei, ar fi concurat de la egal la egal cu firmele occidentale, impiedicandu-le sa cucereasca piata romaneasca.
In douazeci si cinci de ani multa lume a uitat decapitalizarea accelerata pe care politica ceausista de rambursare fortata a datoriei externe a produs-o in anii 80. Chiar daca in comparatie cu 1990 Romania exporta acum de aproape 11 ori mai mult, multi vor fi uitat deja starea reala a firmelor romanesti din 1990 si vor fi tentati, mai ales nostalgicii, sa va dea dreptate si sa va sustina. Eventual va puteti ajuta cu filmulete din perioada liberala a regimului Ceausescu, din anii 70, imagini romantate pe care multi tineri, care nu au cunoscut regimul comunist, le-ar putea extrapola si pentru perioada anilor 80.
5. Faceti referire cu obstinatie la dezindustrializarea Romaniei,despre care veti sustine ca a avut loc in favoarea firmelor straine.
Investitiile straine directe din Romania in cei 10 ani de cand este membru al UE au fost de aproximativ 30 de miliarde de euro. O parte dintre ele, insa, in domenii imobilare si servicii. Din acest motiv, impactul vizual al fabricilor inchise va fi mult mai puternic decat aparitia unor blocuri de birouri in care opereaza programatori. E un aspect de care puteti profita, chiar daca in 2014, pentru prima data, valoarea adaugata produsa in sectorul IT a depasit valoarea adaugata produsa in agricultura. Mai mult, contributia industriei la PIB-ul Romaniei este peste media UE. Dar nu multa lume stie asta.
6. Nu puneti esecurile si neimplinirile Romaniei pe seama deciziilor interne proaste.
Daca sunteti confruntati cu exemple clare, pe care nu le puteti combate, sugerati ca acele decizii au fost luate doar datorita presiunii puse asupra Romaniei si guvernelor sale de catre tarile si corporatiile occidentale.
7. Identificati privatizari dubioase sau discutabile si apoi dati-le ca exemplu pentru a generaliza astfel de situatii la nivelul tuturor privatizarilor realizate in Romania cu investitori straini, mai ales occidentali.
In cazul privatizarilor de succes, pledati pentru faptul ca investitorii straini au platit prea putin fata de cat ar fi trebuit, cumparand Romania pe nimic sau faceti referire la transferul de profit in strainatate, fara sa mai mentionati ca este o problema cu care se confrunta si Europa occidentala.
8. Teza dvs. trebuie sa fie ca firmele de stat profitabile nu trebuie privatizate.
Chiar daca sunt numeroase exemplele in care firme de stat profitabile au sfarsit prin a se apropia sau a intra in insolventa, invocarea interesului strategic al Romaniei poate sa va ajute sa iesiti usor din orice incurcatura, fiind argumentul suprem, ce nu da gres. Nici privatizarea firmelor de stat aflate pe pierdere nu trebuie incurajata, argumente foarte utile aici fiind cele precum: interesul strategic, protectia fortei de munca sau suma prea mica pe care investitorii vor sa o ofere.
9. Stimulati curentul de opinie al scaderii in continuare a taxelor si impozitelor.
Astfel de demersuri vor gasi in permanent audienta in randul unei parti semnificative a populatiei si mediului de afaceri. Cultivati ideea ca majorarea deficitului bugetar nu reprezinta de fapt niciun pericol pentru Romania si ca, de fapt, este o conditie impusa de occidentali, pe care ei insa nu o respecta. Cultivati sentimentul de persecutie la care sunt supusi romanii in pofida exceptionalismului lor. Evitati orice referire la distanta enorma de dezvoltare economica si credibilitate care fac pana la urma diferenta intre tarile dezvoltate si Romania in ochii investitorilor straini si care le permit sa finanteze deficite mai mari cu costuri mai mici. Sau sprijinul pe care Banca Centrala Europeana il poate da la nevoie acestor tari prin injectii de lichiditate si achizitia de titluri suverane.
10. Faceti referire la cifre cat mai multe si cat mai aiuritoare.
Putina lume se va repezi sa le verifice, dar multi se vor grabi sa le distribuie mai departe, tocmai datorita faptului ca vor dori sa fie primii distribuitori ai “informatiilor”uimitoare pe care nimeni altcineva nu le cunostea.
11. Invocati cat mai multe surse, chiar daca nu sunt credibile.
Profitati de site-urile cu tenta antioccidentala care au aparut in ultima vreme, chiar daca multe dintre ele nu au niciun fel de notorietate pentru credibilitate. Din nou, putina lume se va obosi sa le verifice. De altfel, influentarea rezultatelor alegerilor din SUA prin raspandirea de stiri false pe internet este acum studiu de caz si motiv de investigatie. Daca a functionat in SUA, poate functiona si in Romania.
12. Folositi la maxim balbele decidentilor din UE si din Occident pentru a sadi neincrederea si circumspectia in ce priveste modelele de guvernanta occidentala.
UE si zona euro nu sunt nici pe departe institutii cu o functionalitate optima. Criza nu a facut decat sa scoata la vedere toate fisurile institutionale si economice si incapacitatea liderilor de a veni cu solutii. Nu pierdeti nicio oportunitate oferita.
13. Dati ca exemplu de urmat abordarile politice si economice actuale neortodoxe ale tarilor din Europa Centrala.
Tentatia va fi intotdeauna de a cauta exemple care sa ne confirme opiniile deja formate. Romania a avut un apetit scazut de a urma reformele economice realizate de aceste tari in ultimii 20 de ani, dar agendele populiste si nationaliste vor prinde mult mai repede la publicul larg. Publicul va ignora investitiile straine occidntale masive de care aceste tari s-au bucurat si avansul de dezvoltare de cel putin 10 ani in fata Romaniei care le permite sa faca experimente pe care Romania nu si le poate permite.
14. Raspanditi aceste idei in primul rand prin retelele de socializare, folosind mai multe categorii de distribuitori:
a. Naivii utili, adica cei ignoranti sau neinformati, care au impresia ca le stiu pe toate.
b. Teribilistii, adica cei care vor tot timpul sa fie remarcati, motiv pentru care sustin si distribuie pe retelele de socializare orice idee care este impotriva ideilor “main stream”.
c. Nationalistii.
d. Cei pe care intr-un fel sau altul ii puteti co-interesa.
Veti ramane surprinsi sa constatati cate persoane care au beneficiat de educatie sau instruire occidentala sunt dispuse sa propage mesaje anti-occidentale, neasumandu-si responsabilitatea distriburii in masa a unor informatii false sau care frizeaza absurdul. O abordare de tipul “nu stiu daca e adevarat, dar eu va trimit oricum” va pune la adapost de orice posibila acuzatie de inducere in eroare.
