Dupa cum probabil va amintiti, multa cerneala si timpi de emisie s-au mai consumat pe tema repatrierii sau nu a rezervelor de aur ale Romaniei. Asa cum am comentat la momentul respectiv, o tema falsa produsa dupa modelul „mai intai stabilim ce vrem si apoi gasim exemple care sa ne serveasca scopului”. Caci tari care si-au repatriat aurul au existat: Germania, Olanda, Austria si mai recent Ungaria. Dar toate aceste exemple sufera de o particularitate pe care Romania nu o impartaseste: niciuna nu este o tara de linia intai. Polonia este. Iar Polonia nu si-a repatriat decat o parte a aurului detinut in exterior.
Acestea fiind spuse, cred ca, de fapt, o alta discutie ar fi fost mult mai interesanta. Cantitatea de aur prezenta in rezervele internationale ale Romaniei este de foarte multa vreme constanta. Nu ar fi fost cazul ca ea sa inceapa sa creasca?
O astfel de intrebare ar putea fi justificata in conditiile in care principalul obiectiv al BNR ar trebui sa fie conservarea valorii reale a rezervelor internationale ale tarii. Or ne aflam intr-o situatie in care bancile centrale emitente ale principalelor valute din lune se afla intr-o cursa, unii ar spune nebuneasca, de a emite moneda. Mai intai, scopul acestui demers a fost iesirea din criza financiara inceputa in 2008, iar, mai nou, emiterea s-a accelerat pentru a impiedica gripajul economic produs de izbucnirea pandemiei.
Ingrijorarile legate de masura in care principalele valute aruncate pe piata vor fi capabile in vitor sa isi conserve valoarea au facut ca o serie de banci centrale sa isi creasca detinerile de aur. La aceasta tendinta a contribuit si strategia bancilor centrale din Rusia si China, ca pe fondul tensiunilor geopolitice, sa isi micsoreze expunerea pe dolar. In aceste conditii, bancile centrale au adaugat 650 de tone de aur la rezervele lor in anul 2019, a doua cea mai mare crestere din ultimii 50 de ani. Recordul fusese stabilit un an mai devreme cu 656 de tone cumparate. In ultimii ani rezervele de aur ale Romaniei nu au crescut. Ar fi trebuit?
Graficele de mai jos, avand ca sursa FMI, ne arata pozitionarea Romaniei in Europa din punctul de vedere al rezervelor de aur. Primul grafic arata valoarea rezervelor de aur, in miliarde de dolari, ale majoritatii tarilor europene. Romania se afla in treimea inferioara a listei prezentate, avand printre cele mai mici rezerve in termeni absoluti.
Insa cifrele trebuie puse in context asa ca graficul urmator prezinta procentul aurului in total rezerve internationale. Este un grafic care face o separatie clara intre doua grupuri de tari.
O prima categorie este cea formata din tari cu vechi state in zona euro, iar in a doua categorie se gasesc, cu unele exceptii, tarile central europene. Din a doua categorie face parte si Romania care, cu un 14%, se gaseste la acelasi nivel cu Suedia si peste Polonia (11%).
O alta perspectiva de evaluare a rezervelor de aur este cea raportata la marimea economiei. Este de asteptat ca tarile mai bogate, cu economii mai dezvoltate, sa aiba capacitatea de a acumula rezerve de aur mai mari. Graficul de mai jos prezinta valoarea rezervelor de aur raportate la PIB.
Din grafic se observa ca Romania se gaseste intr-o pozitie mediana in comparatie cu multimea tarilor europene prezentate.
Privite impreuna, graficele sugereaza ca, chiar daca in termeni absoluti Romania are unele dintre cele mai mici rezerve de aur in Europa, raportat la marimea economiei si la grupul tarilor central europene se afla oarecum in pluton chiar daca nu a mai achizitionat aur de multa vreme.
Subiectul nu poate fi insa inchis aici. Deoarece in conditiile in care valoarea aurului in dolari a crescut cu 50% in ultimii trei ani, in conditiile in care represiunea financiara prin dobanzi real negative este asumata de marile banci centrale ale lumii, o intrebare extrem de importanta ramane:
Care va fi strategia de conservare a valorii rezervelor internationale ale Romaniei?
Un weekend placut!