Votul pentru Brexit este inca suficient de aproape pentru a ne aminti faptul ca, pana in ultima clipa, a fost cotat cu o probabilitate foarte mica atat de investitori, cat si de casele de pariuri. De altfel, sondajele de opinie facute inainte aratau ca este improbabil ca Marea Britanie sa iasa din UE, chiar daca diferentele dintre cele doua categorii de votanti nu erau spectaculoase.
Motiv pentru care rezultatul referendum-ului a venit ca o veste naucitoare pentru cea mai mare parte a opiniei publice, a liderilor politici si a investitorilor institutionali. Reactia pietei a fost pe masura, principala victima fiind lira sterlina, care, intr-o prima faza, a avut o cadere de 11%, ajungand la un minim al ultimilor 30 de ani. Bursele au scazut dramatic, indicele britanic FTSE 100 pierzand la un moment dat 8,4%, in timp ce indicele german DAX a scazut cu un maxim de 10%. In schimb, asa cum era de asteptat, un activ de refugiu precum aurul a supraperformat, cu valori de peste 8%.
Fara doar si poate, a fost o reactie emotionala la un eveniment pe care mai nimeni nu il anticipa. Dar lira a continuat intre timp sa sufere si sa scada, devalorizandu-se pana in momentul de fata cu inca 9% fata de dolarul american. Vad astazi multi formatori de opinie care considera, pe baza ultimelor statistici economice, ca realitatea a dovedit ca s-au inselat toti cei care prognozau un impact negativ al Brexit-ului asupra economiei britanice. Mai mult, sunt voci care considera ca devalorizarea monedei britanice a actionat ca un amortizor pentru economia britanica, protejand-o. Am cateva comentarii de facut in legatura cu aceste opinii.
In primul rand, cred ca este mult prea devreme sa judecam care este impactul Brexit-ului asupra economiei britanice. Pentru ca nu impactul emotional, chiar daca important, va fi cel care va dicta directia. Ci, mai degraba, cat de dur va fi „divortul”. Iar asta nu putem sti inca, chiar daca semnele nu sunt de bun augur. Pana la urma, de termenii despartirii va depinde in ce masura vom vedea o relocare semnificativa a institutiilor financiare sau a unora dintre marii producatori internationali din Marea Britanie in Europa continentala.
Tot de tipul despartirii va depinde si viitorul firmelor britanice care exporta din greu in Europa, aproximativ 50% din exporturile britanice fiind indreptate in acest moment spre alti membri ai UE. Deci meciul se joaca, iar rezultatul este, cred, inca necunoscut, cu atat mai mult cu cat „indarjirea” celorlalti membri ai UE pare sa creasca de la o zi la alta. Motiv pentru care nu m-as grabi cu concluziile.
In ce priveste devalorizarea lirei, sigur, ea furnizeaza un avantaj competitiv firmelor britanice care exporta. Mai mult, as spune ca deprecierea are o logica atata vreme cat Marea Britanie are un deficit bugetar care s-ar putea sa nu mai beneficieze de aceeasi finantare generoasa provenita din investitiile straine directe. De altfel, un studiu al Goldman Sachs sugereaza ca lira sterlina ar trebui sa se deprecieze cu 20-40% fata de nivelul pe care il avea fata de dolar inainte de Brexit pentru a reflecta corect rebalansarea necesara a deficitului extern al Marii Britanii. Asta inseamna ca lira ar avea un potential de depreciere suplimentara de aproximativ 10%.
Dar sa nu uitam ca o depreciere a lirei inseamna si importuri mai scumpe, deci o scadere a puterii de cumparare a britanicilor si o scadere a nivelului de trai. Parca nu astea erau asteptarile, nu-i asa? Mai mult, este probabil ca deprecierea lirei sa duca la presiuni inflationiste, care, in lipsa unor dobanzi mai mari, vor avea un impact negativ asupra pensionarilor si celor care economisesc. Un subiect care a dus deja la o ciocnire intre guvernatorul bancii centrale britanice si primul ministru May, primul afirmand ca: „Nu vom primi instructiuni despre politicile noastre de la factorul politic”. Pe de alta parte, o crestere a dobanzilor va fi de natura sa actioneze ca o frana pentru cresterea economica, prin incetinirea consumului si investitiilor.
Si iata-ne acum in fata unui alt eveniment major: alegerile prezidentiale americane. Sa spunem mai intai ca o victorie a omului de afaceri D. Trump e considerata a avea un impact negativ asupra burselor. Un sondaj realizat de Reuters la inceputul lunii in randul strategilor de pe piata de capital arata ca o victorie a lui H. Clinton era vazuta ca rezultatul cel mai favorabil pentru piata de capital. Acelasi lucru il sugereaza si un studiu realizat de doi profesori americani sub auspiciile Institutului Brookings, care anticipeaza printre altele o scadere cu 10-15% a indicilor bursieri din SUA, Marea Britanie si Asia si o scadere a pretului petrolului cu 5 dolari/baril in cazul unei victorii a lui D. Trump.
Cu toate acestea, nu se vad semnale care sa sugereze ca investitorii se pregatesc de un astfel de deznodamant. Conform Reuters, preturile derivatelor care asigura protectie la caderea burselor americane nu sugereaza catusi de putin o cerere in crestere. Mai mult, o analiza a maturitatii contractelor derivate nu sugereaza tintirea in vreun fel a rezultatelor alegerilor. Pare sa fie o consecinta a faptului ca investitorii considera ca victoria lui D. Trump este improbabila. Un sondaj online realizat de Reuters/Ipsos in toate colegiile electorale sugereaza o probabilitate de 95% ca H. Clinton sa obtina numarul de mandate necesar pentru a deveni presedinte al SUA.
Si totusi Brexit-ul pare sa fi invatat investitorii ca „niciodata sa nu spui niciodata”. Un sondaj recent desfasurat de Bank of America Merrill Lynch in randul administratorilor de fonduri de investitii globale arata ca expunerea acestor fonduri la cash a crescut la 5,8%. Ultima data cand administratorii au detinut acest procent de cash in fonduri a fost dupa atacul de la 11 septembrie. Desigur, alegerile americane nu sunt singurele care au dus la o astfel de pozitionare. Potentiala dezintegrare a UE sau o dezumflare a bulei pe piata obligatiunilor au fost si ele mentionate ca avand o contributie la acest sentiment de pozitionare conservatoare.
Dar pozitionarea pe cash mai sugereaza un lucru: dificultatea pe care o au investitorii de a gasi oportunitati de investire in “deglobalizare”. Mai putin comert international si ridicare de bariere vor duce la profituri mai mici pentru companii, in timp ce costurile mai mari ar putea duce la inflatie, deci dobanzi mai mari. Dupa cum spunea Chief Investment Officer al Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa, “in ultimii 25 de ani comunitatea investitorilor a fost <<long>> (adica a investit) comert global”. Investitorii vor trebui sa isi reajusteze strategiile pentru a face fata noului model bazat in economiile dezvoltate pe un populism si nationalism in crestere.
Concluzia insa ramane. O victorie a lui D. Trump pare sa nu fie reflectata de piete in momentul de fata. Asa ca, in cazul unei surprize, e probabil sa vedem o reactie emotionala a pietelor similara Brexit-ului. Ce ar putea face diferenta ar fi faptul ca, pentru bursa americana, aflata deja la maxime istorice, acesta ar putea fi “acul” care sa o dezumfle la niveluri care sa reflecte mai corect perspectivele economice. O astfel de corectie ar avea, cel putin in prima instanta, un efect de contagiune asupra principalelor piete financiare din lume. Prilej pentru unii sa achizitioneze active financiare ieftine cu fundamente economice solide.
Un weekend placut!
