Prima pagina Despre mine Ganduri pentru weekend Contributii editoriale Contact

Tinerii – actionari minoritari la Romania SA

Publicat la data de: 11-03-2016

Posted on: March 11th, 2016 by RaduC No Comments

Pozitia de actionar minoritar intr-o societate pe actiuni, listata sau nu, nu e o pozitie deloc confortabila in general si cu atat mai putin in Romania. O spun din pozitia unei persoane care observa de aproape 20 de ani piata de capital romaneasca si isi poate aminti de „luptele” pe care actionarii minoritari le duceau cu cei majoritari la sfarsitul anilor ’90 in companiile private si care a urmarit, mai recent, „luptele” pe care actionarii minoritari le-au dus, de data asta cu actionarul majoritar – statul.

Tentatia utilizarii puterii votului pentru impunerea in primul rand a agendei actionarului majoritar este mare si este cu atat mai mare cu cat discrepanta dintre puterea de vot a actionarului majoritar si a celui minoritar este mai semnificativa. Este si cazul tinerilor din Romania, o categorie demografica tot mai putin numeroasa si care devine din ce in ce mai minoritara in raport cu restul populatiei adulte. Practic valul „decreteilor” care se apropie de pensie face ca populatia Romaniei sa fie una dintre populatiile europene cu cea mai rapida rata de imbatranire. Situatia nu este inrautatita doar de scaderea continua a natalitatii, ci si de fluxul emigrationist prin care multi tineri parasesc tara pentru a gasi oportunitati mai bune in strainatate.

Din punct de vedere economic, astfel de evolutii conteaza enorm, pentru ca cei care vin din urma sunt chemati sa asigure o dezvoltare a societatii in beneficiul tututor cetatenilor, indiferent de varsta. In termeni strict economici, noi, cei ne-tineri, trebuie sa intelegem ca tinerii sunt de fapt garantia prosperitatii de maine. Nicio alta „scurtatura” nu poate evita aceasta realitate. Un articol din revista Foreign Affairs, intitulat „The Demographics of Stagnation”, estimeaza ca, in conditiile in care cresterea economica potentiala poate fi privita ca o suma a cresterii productivitatii si a cresterii populatiei, unele tari, deja, si omenirea, in perspectiva, au o mare problema. Articolul estimeaza ca fiecare scadere cu un punct procentual a ratei de crestere a populatiei la nivel global reduce rata cresterii economice tot cu un punct procentual. O corelatie care reflecta problemele cu care Romania incepe sa se confrunte si se va confrunta din ce in ce mai mult in viitor in conditiile unei dinamici negative a populatiei.

Insa in cazul Romaniei, ingrijoratoare nu este doar involutia numarului de tineri, ci si tendintele din punctul de vedere al calitatii lor: cat de motivati sunt, cat de buni profesionisti sunt, cat de calificati sunt. Iar in aceasta privinta, lucrurile nu stau bine deloc. Avem absolventi de facultate care, mai ales in zonele defavorizate economic, sfarsesc prin a accepta slujbe pentru care sunt supracalificati, in timp ce exista domenii care sufera din lipsa de absolventi de studii superioare specializati. Avem tineri care intra la liceu cu medii sub 5, doar pentru ca nu exista suficient de multe scoli profesionale, si care, apoi, inarmati cu cunostinte teoretice de nota 5, se uita debusolati si demotivati la o piata a muncii care nu ii vrea.

Sistemul educational produce prea multi absolventi care nu isi gasesc locul in piata muncii. Iar faptul ca somajul in randul tinerilor este de cateva ori mai mare decat cel mediu este o consecinta logica a lipsei de pregatire si motivatie. In aceste conditii, nu ar trebui sa mai mire pe nimeni faptul ca, de fapt, categoriile demografice care inregistreaza cele mai ridicate cote ale saraciei sunt tinerii. Este o situatie pe care au aratat-o diverse studii socio-economice facute in Romania si care este reflectata si de graficul de mai jos, produs de Institutul National de Statistica. Iar aceleasi studii arata si ca doar 6% din populatia angajata a Romaniei  este “saraca”, dupa standardele Bancii Mondiale, ceea ce sugereaza automat si solutia eradicarii saraciei in randul tinerilor: pregatirea si angajarea lor.

Saracie tineri

 

Deci, sa repetam: cei mai saraci din Romania sunt tinerii. (Si moldovenii din regiunea de Nord-Est, cu o rata a saraciei de 35%, dar subiectul izolarii de neinteles a Moldovei l-am abordat in trecut de mai multe ori…)

In aceste conditii, nu poate fi evitata o intrebare. Daca tinerii sunt cei mai saraci, de ce prototipul „saracului”din Romania este prezentat in spatiul public ca fiind mai degraba reprezentat de persoanele varstnice? De ce clasa politica este preocupata in primul rand de saracia persoanelor adulte si mai deloc de saracia persoanelor tinere? Explicatia este simpla. Deoarece tinerii sunt o categorie minoritara, si nu doar ca sunt „actionari minoritari” in Romania SA, dar sunt si, mai degraba, „actionari minoritari pasivi”. Apetitul pentru consum media si mai ales TV este mai scazut in randul populatiei tinere decat al celei mai in varsta. Activismul politic, manifestat prin vot, este mult mai scazut in randul populatiei tinere decat in randul populatiei adulte si varstnice. Aceasta a facut ca clasa politica sa fie preocupata permanent de prioritatile altor categorii demografice decat tinerii.

Un prim exemplu in acest sens este presiunea facuta de categorii profesionale din ce in ce mai numeroase pentru statuarea pensiei de 80% din salariul net obtinut inaintea pensionarii. In momentul de fata, pensia medie in Romania reprezinta aproximativ 50% din salariul net, in pofida unui deficit substantial al bugetului de asigurari sociale, care sugereaza ca pensiile sunt si asa prea mari (sau prea multe!) raportat la numarul de contribuabili. Deci o prevedere care garanteaza o pensie de 80% din salariu nu doar ca nu are nicio legatura cu suma contributiilor realizate de-a lungul vietii active a persoanei respective, dar nu are nicio legatura cu masura in care exista suficient de multi platitori de impozite pentru a achita o astfel de pensie.

Deoarece pensiile de stat se vor plati intotdeauna din contributiile celor care lucreaza in acel moment. Nu exista, din pacate, niciun fond de stat in care sa se acumuleze contributiile noastre de-a lungul vietii active. La limita, daca azi nu ar mai munci nimeni in Romania, nu s-ar mai plati nici pensii. Aceasta inseamna ca, in perspectiva, sursele de finantare a pensiilor publice vor fi din ce in ce mai mult in suferinta. Pentru ca platitori vor fi din ce in ce mai putini, pentru ca tineri vor fi din ce in ce mai putini… Iar atunci cineva va trebui sa achite nota de plata. Cum cine? Tinerii, bineinteles. Si au inceput deja sa o faca.

Pana la urma, criza subfinantarii sistemului de invatamant este o criza a resurselor financiare care sunt alocate spre alte prioritati, ca de exemplu deficitul bugetului de asigurari sociale, adica cel care plateste pensiile. In perspectiva, inevitabil, sustinerea pensiilor „decreteilor” va pune presiune in directia unor impozite mai mari pentru tineri si a platii de catre ei a datoriilor tarii pe care noi le vom face pentru a sustine deficitul dintre venituri si cheltuieli bugetare. Dar ei sunt doar niste „actionari minoritari”, chiar ar trebui sa ne pese?

Tema ma duce inevitabil spre un al doilea exemplu foarte fierbinte si foarte dezbatut zilele acestea. O tema care, pornind de la o intentie rezonabila si de inteles, a ajuns in final, pe baza mecanismelor de influentare deja descrise, sa loveasca si ea in „actionarii minoritari”, in tineri. Este vorba de legea darii in plata, care, in final, in varianta ei excesiva, va lovi tot in tineri (de gravitatea loviturii asupra credibilitatii statului ca garantor al programului Prima Casa nu mai vorbesc, pentru ca nu este tema acestui comentariu).  Practic, exista riscul serios ca accesul lor la credite pentru locuinte sa fie foarte mult ingreunat pentru a proteja, printr-o varianta maximalista a legii, e drept alti minoritari, dar cu mult mai multa putere financiara si de influenta decat tinerii. Exista deja un numar de banci care au crescut avansul pentru credite ipotecare pana la 50%, restrangand brusc accesul la finantarea unei locuinte.

Inseamna asta ca destinul tinerilor din Romania este pecetluit? Cred ca asta va depinde doar de ei. Exista numeroase exemple de investitori minoritari care, prin activismul lor, au reusit sa isi gaseasca aliati si sutinatori care i-au ajutat sa faca legea in adunari ale actionarilor, in pofida opozitiei Consiliului de administratie sau chiar a actionarului majoritar. Firme de stat romanesti listate la bursa si-au imbunatatit guvernanta si datorita presiunii facute de actionarii minoritari, inclusiv cu sprijin mediatic.

Si imbunatatirea guvernantei acestei tari poate fi facuta doar prin activismul tinerilor, care trebuie sa isi gaseasca suporteri ai cauzei lor. Schimbarea conditiei lor in societate nu poate fi realizata doar visand la ea sau dand like-uri la subiecte cu care rezoneaza. Ea presupune un efort de informare si afirmare a propriilor interese, care sa ii ajute sa-si depaseasca conditia de cea mai saraca categorie din Romania si sa ii transforme in viitoarea clasa de mijloc a Romaniei.

Imbunatatirea conditiei si perspectivei tinerilor poate fi facuta si prin activismul nostru, al parintilor lor, care vrem sa stim ca isi vor putea construi o viata mai buna aici, fara sa se dezradacineze pe alte meleaguri. Pana la urma, perspectiva de a deveni un popor format din indivizi batrani, saraci si singuri, care sa stinga treptat lumina in tara, nu mi se pare atractiva chiar deloc. Dar dumneavoastra?

Un weekend placut!

Share on FacebookShare on LinkedIn

Cititorii acestui material sunt rugati sa consulte disclaimer-ul
prezent in Termeni si conditii de utilizare a continutului

Daca doriti sa lasati un comentariu cu privire la acest articol o puteti face aici

Vreau sa primesc notificari despre noile postari la :