In ultima perioada circula in spatiul public ideea de a suplimenta pensiile romanilor prin utilizarea incasarilor pe care statul le obtine din exploatarea gazelor naturale din Marea Neagra. Este o idee interesanta, care merita o analiza a adecvarii la situatia Romaniei, in conditiile in care abordari similare sunt prezente si in alte tari bogate in resurse minerale.
Sa plecam de la premisa ca cele 20 de miliarde de euro contributii la buget vehiculate in presa ar fi corecte. O prima intrebare este daca ar fi oportun ca aceste venituri sa fie virate in fondurile de pensii private obligatorii deja existente, adica pilonul 2. O astfel de abordare ar produce distorsiuni importante pentru ca, nefiind insotite de o crestere a numarului de unitati din fond, ar duce la cresterea valorii unitatii de fond (o suma mai mare repartizata la acelasi numar de unitati). O crestere a valorii unitatii de fond ar face ca, in schimbul contributiilor, participantii sa primeasca din ce in ce mai putine unitati de fond. Ar fi o abordare total atipica pentru modul in care functioneaza in mod normal un fond de investitii/pensii.
Dar daca intrarile acestor venituri s-ar face la valoarea unitatii de fond din acel moment, producand noi unitati de fond? Astfel, valoarea unitatii de fond nu ar fi afectata. In acest caz insa, intrebarea ar fi, cum s-ar aloca noile unitati de fond participantilor deja existenti si noilor veniti, fiecare cu profile atat de diferite din punctul de vedere al perioadei de cand contribuie, al sumei sau frecventei cu care contribuie. In plus, de aceste sume/unitati de fond vor beneficia doar cei care se vor afla in fond pe perioada exploatarii resurselor dupa care noii veniti nu ar mai primi nimic. Din acest motiv, dupa o perioada de timp, pe masura ce sumele intrate in fond ar fi platite, pensiile ar intra pe o panta descrescatoare.
Deci cele doua variante de mai sus nu sunt recomandate prin prisma distorsiunilor sau discriminarilor pe care le-ar aduce. O solutie ar putea totusi exista, si anume infiintarea unui pilon 5 (pilonul 4 fiind pensiile ocupationale)
Aceasta ar presupune in primul rand alocarea celor 20 de miliarde catre 3-4 administratori privati care sa administreze fiecare cate un fond. De ce 3-4 in locul unui singur fond? In primul rand pentru ca un singur fond ar reprezenta o tentatie prea mare de a fi deturnat in scopul unor interese politicianiste pe termen scurt. Romania are o buna traditie din acest punct de vedere. Faptul ca in alte tari exista un singur fond suveran nu este un argument, Romania avand din pacate o tentatie permanenta de copiere a formelor fara fond. Sa fim realisti, Romania nu este Norvegia (pana si acolo administrarea Fondului Suveran a fost protejata prin punerea sub umbrela Bancii Centrale)
Putem stii inca de pe acum ca o astfel de forma va fi deturnata cu fondul (financiar…) din dotare. Din acest motiv, singura solutie este o licitatie in care 3-4 administratori locali sa fie alesi pe baza experientei si a performantei investitionale pentru a administra fondurile finantate din resursele minerale. Astfel va fi stimulata concurenta ce va aduce si calitatea procesului investitional, minimizand sansele unor decizii luate pe criterii neeconomice.
Cand si cum vor beneficia romani in de acesti bani? In momentul pensionarii cand, pe langa pensia de stat (P1), pensia privata obligatorie (P2) si, eventual, cea facultativa (P3) sau ocupationala (P4) ar beneficia in completare si de o suma provening din P5. Insa, nota bene, suma provenita din P5 va reprezenta un procent fix din sumele primite din P1-P4. Cu alte cuvinte, cu cat sumele acumulate in cei 4 piloni vor fi mai mari, cu atat mai mare va fi si contributia din P5.
O astfel de prevedere ar avea practic un efect de levier, de amplificare a sumelor din cei 4 piloni cu consecinte multiple si benefice legate de motivatia suplimentara pe care participantii ar primi-o in directia maximizarii contributiilor la pilonii de pensie deja existenti.
Astfel, in primul rand, va fi descurajata acceptarea muncii la negru. Pentru ca, muncind la negru, nu se vor acumula nici puncte de pensie in P1 si nici sume de bani in conturile individuale ale P2. In consecinta si contributiile din P5 vor fi minime.
In acelasi timp, ar fi stimulata economisirea in fonduri de pensii facultative P3, stiind ca fiecare 100 de lei economisiti va atrage in paralel o suma provenind din P5. Mai mult, o astfel de abordare ar creste valoarea perceputa a beneficiului oferit de pensiile ocupationale, care ar deveni un important instrument de diferentiere si motivare pentru din ce in ce mai multe companii.
In ultima instanta, frumusetea unei astfel de abordari ar fi ca un eventual P5, alimentat prin banii proveniti din resursele minerale ale Romaniei, ar potenta interesul pentru contributia la sistemele de pensii deja existente prin schimbarea comportamentului de economisire pe termen lung al romanilor.
Un weekend placut!
