Stiu, titlul suna bombastic, pretios, dramatic. Dar asta mai ales in romana. Pentru ca in literatura economica anglo-saxona, termenul de „wealth destruction” nu are nimic de-a face cu tabloidele. Este un subiect cat se poate de serios, care se discuta la rece si este analizat inclusiv in mediile academice. O stire a agentiei Reuters mentiona ca doar in 2008 au disparut 11,2 mii de miliarde din avutia familiilor americane. Ulterior, in 2009, acestea au mai pierdut 14 mii de miliarde, echivalentul intregului PIB al SUA in 2008. A fost rezultatul prabusirii dobanzilor, a bursei si a pietei imobiliare. Sunt exact mecanismele care duc si vor duce in perspectiva si la erodarea avutiei romanilor.
Intrebarea pe care multi si-o vor pune va fi: putem vorbi de distrugerea avutiei intr-o economie care creste sustinut, intr-o tara in care salariile cresc cu rate de doua cifre? Raspunsul este: da, chiar si intr-o astfel de economie, avutia gospodariilor poate fi distrusa prin decizii economice inadecvate, iar mecanismele sunt aceleasi ca in perioada crizei din SUA.
Faptul ca recenta ordonanta de urgenta OUG114/2018 stabileste ca nivelul normal al dobanzii ROBOR este de 2%, indiferent de nivelul inflatiei, inseamna ca ea statueaza ca erodarea economiilor romanilor din banci, distrugerea avutiei lor, constituie o stare de normalitate. Cu toate ca favorita zilei este dobanda ROBOR, cea la care bancile se crediteaza reciproc, mai exista o dobanda, numita ROBID, cea la care bancile isi plaseaza unele altora depozite. Asa cum dobanda la creditele date de banci clientilor este mai mare decat dobanda pe care o platesc pentru depozite, si ROBOR este mai mare decat ROBID. Deci dobanzile pentru depozite pe piata interbancara, in situatia „normala” definita de OUG, ar trebui sa ramana sub 2%, chiar daca inflatia se situeaza la 3% sau chiar mai sus. Cu alte cuvinte, valoarea depozitelor sa fie erodata de inflatie si o parte din avutia celor care au economisit sa dispara.
Conform statisticilor BNR, in noiembrie 2018, depozitele la termen in lei ale populatiei erau de 70 de miliarde de lei. La aceasta valoare, o dobanda la depozite cu 1 punct procentual sub o inflatie de 3% duce la o pierdere de avutie a gospodariilor de 700 de milioane de lei in termeni reali. Insa in conditiile in care o taxa pe active bancare va face ca bancile sa fie mai putin dornice sa atraga depozite, e posibil ca diferenta intre inflatie si dobanzi sa fie chiar mai mare. In cazul a doua puncte procentuale, avutia pierduta a gospodariilor este de 1,4 miliarde de lei. Adica echivalentul faptului ca aproape o jumatate de milion de romani ar lucra o luna fara sa fie platiti cu salariul mediu pe economie.
Perspectivele sunt ingrijoratoare in conditiile in care presiunile inflationiste vor ramane prezente. Experienta Ungariei si a Poloniei ne arata ca introducerea de taxe suplimentare sfarseste prin a fi reflectata de preturi.
Dar distrugerea avutiei nu se margineste doar la erodarea economiilor in banci. Conform studiilor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat, pentru mai bine de jumatate dintre romani singurul mod de economisire este reprezentat de contributia la pilonul 2 al pensiilor obligatorii administrate privat. Aceste unice economii sunt investite de administratori pentru a fi inmultite. Una dintre destinatii este bursa, expunerea tuturor fondurilor de pilon 2 la actiuni fiind in jur de 19-20%. In acest context, fluctuatiile bursei au un impact major. Atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ.
Conform estimarilor Ziarului Financiar, caderea pe 19 decembrie cu peste 11% a indicelului bursier romanesc BET, indusa de deciziile luate prin OUG114/2018 vizand impozitarea suplimentara a unor intregi sectoare economice, precum si perspectiva din acel moment ca fondurile de pensii sa fie obligate sa ramburseze cash in avans unui procent semnificativ dintre participanti, a facut ca economiile romanilor in pilonul 2, adica avutia lor, sa scada cu 1,5 miliarde de lei. Astazi, valoarea indicelui BET se afla aproape de valoarea cu care a inchis acea zi neagra a bursei de 19 decembrie. Ceea ce inseamna ca acea distrugere de avutie se mentine.
Mai exista insa o categorie de romani a caror avutie a fost serios afectata. E vorba de cei care, nemultumiti fiind de randamentele negative ale depozitelor bancare, si-au plasat banii in fonduri de investitii. In masura in care aceste fonduri au avut expunere la bursa romaneasca, si aceasta categorie si-a vazut economiile disparand sub impactul prabusirii bursei.
Isi va reveni bursa? Nu vad cum ar putea sa revina la acelasi nivel, cand preturile companiilor din energie, telecomunicatii si sistemul bancar vor trebui sa reflecte costurile suplimentare semnificative pe care acestea le vor plati sub forma de taxe. Deci avutia romanilor care a fost plasata direct sau indirect la bursa se va regenera doar daca vom avea din nou o legislatie mai prietenoasa cu mediul de afaceri.
In final, un alt element definitoriu al avutiei unei gospodarii, oriunde in lume, este valoarea casei pe care o detine. Iar romanii sunt, procentual, cei mai numerosi proprietari de case din Europa. Problema este ca nici perspectivele pietei imobiliare nu sunt tocmai roze. Conform unei analize facute de Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari, Iancu Guda, piata imobiliara ar trebui sa sufere o corectie de 20-30% in viitor, in contextul scumpirii creditelor din cauza taxei pe activele bancare, limitarii creditarii de catre BNR, opririi cresterii salariilor si tendintelor demografice negative. In concluzie, o alta sursa de disparitie a avutiei romanilor se contureaza.
In final, o intrebare ramane. O tara este bogata doar in masura in care cetatenii ei sunt bogati. Daca chiar vrem o Romanie bogata, noi de ce nu protejam avutia romanilor?
Un weekend placut!
