Franta este confruntata de cateva luni cu largi proteste de strada ale cetatenilor sai imbracati in veste galbene, acestia fiind manati de o serie de revendicari economice dar si politice.
Va invit sa facem un exercitiu de imaginatie. Sa presupunem ca Franta nu este o tara de 67 de milioane de locuitori, ci de doar … 19 milioane. Aplicand regula de trei simpla, iata cum ar fi aratat desfasurarea protestelor de strada ale “vestelor galbene” intr-o tara cu o populatie de 3,5 ori mai mica.
Totul a plecat de la o petitie online care includea o serie de revendicari populare. In decurs de cateva luni, aceasta a fost semnata de 86 de mii de oameni. Protestele au inceput pe 17 noiembrie (T0) si au inclus in total 86.000 de oameni in diferite orase din toata tara.
Pe 24 noiembrie (T+7), ministrul de interne a fost de acord cu organizarea unei demonstratii in capitala, la care au participat 30.000 de oameni veniti din toata tara, dintre care doar o minoritate a provenit din capitala.
Pe 3 decembrie (T+16) in urma protestelor din weekend precedent, considerate a fi de amploare, primul ministru are o larga consultare politica cu conducatorii principalelor partide politice, incercand sa gaseasca impreuna o solutie la criza cu care se confrunta tara in urma protestelor de strada.
Pe 10 decembrie (T+23), in urma continuarii protestelor, Presedintele are o alocutiune televizata in care raspunde unei parti a cererilor protestatarilor. Cu acest prilej, el condamna violenta protestelor, dar mentioneaza ca a inteles furia “profunda si din multe puncte de vedere legitima” a protestatarilor.
Clasa politica si societatea sunt profund marcate si preocupate de miscarile de strada descrise mai sus, Incearcand sa gaseasca raspunsuri, sa le inteleaga motivatia si sa vina in intampinarea lor.
Un weekend placut!
