„Coexistenta dintre un buget de aparare la standardele europene si bugete de sanatate si educatie la standarde africane va fi calea sigura pentru a transforma, in perceptia publica, armata intr-o casta. In spiritul agresiunii acinetice, aceasta fisura aparuta intre armata si populatie ar veni manusa, si cu cat o astfel de discrepanta majora va fi mentinuta mai mult, cu atat mai bine. Pana la urma, armata este in momentul de fata in topul increderii populatiei, deci orice fisura in acest fundament de incredere, prin alocarea, ca tara europeana, a celui mai mare procent din veniturile bugetare pentru aparare, nu ar face decat sa subrezeasca in timp simpatia populatiei, din cauza perpetuarii lipsurilor in alte domenii” afirmam acum cateva luni in postarea „Agresiunea impotriva Romaniei incurajata si de ei si de noi”.
Si iata, confirmarea acestei ipoteze a venit mai repede decat ma asteptam. Scandalul pensiilor speciale platite unora dintre ofiterii armatei romane submineaza imaginea uneia dintre cele mai populare institutii din Romania. Pensii de zeci de ori mai mari decat pensia medie a tarii, platite timp de zeci de ani fara nicio legatura cu contributiile avute de-a lungul perioadei active, si ea mai scurta decata media nationala. Si, pentru ca nu era suficient calculul arbitrar pe baza caruia s-au calculat pensiile speciale, mecanismul de indexare a lor, atat la inflatie cat si la salariile ofiterilor activi, nu a facut decat sa creasca exponential marimea pensiilor speciale, care pe alocuri au depasit chiar si salariul beneficiarului inainte de pensionare. Suntem o tara unica…
Informatia nu este noua. Sistemul functiona deja de cativa ani. Dar lucruri precum acestea erup atunci cand bugetul crapa sub greutatea cheltuielilor angajate fara discernamant si care, in ultima instanta, duc la ajustari dureroase pentru marea majoritate a populatiei. Pentru ca pensii imense raportate la valoarea contributiilor sociale nu inseamna decat ca nota de plata va fi achitata din greu de toti ceilalti. Nu exista alternative. Iar beneficiarii nu se pot astepta la un premiu de popularitate.
Credeti ca exagerez? Cititi comentariile cititorilor scrise pe site-urile de stiri care au publicat zilele acestea stiri pe tema pensiilor speciale din armata pentru a intelege prejudiciul de imagine creat corpului de ofiteri superiori ai armatei.
Stiu, mi se va spune ca pensiile erau platite din bugetul de aparare. Dar vreau sa cred ca bugetul de 2% este legat in primul rand de calitatea echipamentelor pe care le oferim militarilor nostri, si nu de pensiile pe alocuri galactice pe care ei le primesc. Iar in tara cu cel mai mic buget din Europa raportat la marimea economiei, efortul bugetar in acest sens este imens, in detrimentul multor altor capitole bugetare.
Corectia metodologiei este binevenita si era demult necesara, iar unii ar putea argumenta ca, chiar si asa, este insuficienta, atata vreme cat mentine anomaliile acumulate in ultimii ani. Pacatul originar a fost de fapt momentul in care aceasta metodologie de calcul si indexare a pensiilor speciale a fost gandita si pusa in practica. Lacomia unor beneficiari impreuna cu naivitatea unor decidenti au facut un grav deserviciu armatei romane prin identificarea conducatorilor sai cu o patura de privilegiati. O casta, dupa cum spuneam.
In ce priveste valul de pensionari cu care se confrunta acum armata, deplans de oficiali pentru faptul ca e vorba de oameni aflati la maturitatea carierei profesionale, problema este din nou simpla. Cine a gandit o lege care sa permita unor oameni aflati in varful competentei, in calificarea carora s-au investit foarte multi bani, sa se pensioneze la apogeul calificarii lor? De vina nu sunt cei care se pensioneaza si care profita de oportunitatea de a avea in floarea varstei o pensie la care milioane de romani nici nu viseaza. De vina sunt cei care au gandit un sistem care sa permita slabirea armatei prin plecarea profesionistilor, aruncand investitiile facute in pregatirea lor la groapa de gunoi.
Am sa repet un avertisment facut si cu alte ocazii. Cine isi doreste slabirea Romaniei nu trebuie sa o atace din afara, e suficient sa cultive slabiciunile unora dintre noi aflati in functie de decizie: nepriceperea, lacomia si orgoliul. Si apoi totul vine de la sine…
La urma urmei, camuflajul perfect pentru reaua intentie este padurea incompetentei.
