Imi propun ca in acest comentariu sa abordez miturile care ne guverneaza sperantele desarte. Mai precis, utilizarea Finlandei ca un jalon de referinta pentru cheltuielile alocate invatamantului si Germaniei pentru sistemul ei medical. Iar pentru carcotasii care vor spune ca Romania este in alta liga a dezvoltarii comparativ cu cele doua tari, am introdus in acest exercitu de comparatie si Polonia o tara mai apropiata de tiparul economic al Romaniei.
Deci haideti sa vedem cu arata alocarile bugetului Romaniei in comparatie cu cele trei tari mentionate. Nota bene, vom compara alocarile din veniturile/cheltuielile bugetare aferente anului 2019 un an cat de cat normal in comparatie cu ce a urmat in 2020. Datele utlizate la calcul au fost luate de pe Eurostat.
Pentru inceput, tabelul de mai jos ne arata ca, raportat la veniturile bugetare, cheltuielile cu educatia din Romania si Finlanda reprezinta tot 11%, superioare Germaniei si inferioare Poloniei.
| CHELTUIELI CU EDUCATIA | % din venituri (% din chelt) |
| Polonia | 12 |
| Romania | 11 (10) |
| Finlanda | 11 |
| Germania | 9 (10) |
O comparatie similara facuta pentru cheltuielile cu sanatatea arata in felul urmator.
| CHELTUIELI CU SANATATEA | % din venituri (% din chelt) |
| Romania | 16 (14) |
| Germania | 16 |
| Finlanda | 14 (13) |
| Polonia | 12 |
Exista si domenii in care Romania se afla clar deasupra celor trei referinte?
Da, in primul rand, la alocarea veniturilor spre tot ce inseamna sector public sau de stat: companii, regii, investitii publice etc.Asa cum observati, pentru sanatate alocam acelasi procent din venituri ca Germania, dar mai mult ca Finlanda sau Polonia.
| CHELTUIELI CU SECTORUL DE STAT | % din venituri (% din chelt) |
| Romania | 15 (13) |
| Polonia | 12 |
| Finlanda | 8 |
| Germania | 7 |
Alocarile sunt mari, dar ineficienta utilizarii lor este evidenta daca ne uitam la modul in care sectorul de stat si investitiile publice au fost gestionate.
A doua zona in care suntem cap de lista este alocarea veniturilor pentru ordine publica si siguranta nationala. Si aici am sa ma abtin de la orice comentariu.
| CHELTUIELI CU ORDINEA PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA | % din venituri (% din chelt) |
| Romania | 7(6) |
| Polonia | 5 |
| Germania | 3 (4) |
| FInlanda | 2 |
A treia zona in care excelam sunt cheltuielile militare.
| CHELTUIELI CU APARAREA | % din venituri (% din chelt) |
| Romania | 5 |
| Polonia | 4 |
| Germania | 2 |
| FInlanda | 2 |
Aceasta ultima ierarhie ne arata situatia paradoxala la care poti ajunge atunci cand iti stabilesti o tinta de cheltuieli raportata la PIB de tip 2% pentru aparare. Problema este ca o astfel de tinta a fost stabilita in consens de tari cu bugete “normale”. Bugetul Romanie esta “anormal” si vom vedea de ce.
In final unde subperformam in comparatie cu cele trei tari? La alocarea veniturilor pentru protectie sociala.
| CHELTUIELI CU PROTECTIA SOCIALA | % din venituri (% din chelt) |
| Finlanda | 46 (45) |
| Germania | 42 (44) |
| Polonia | 41 (40) |
| Romania | 38 (33) |
Care este sursa acestor rezultate suprinzatoare? Micimea bugetul Romanie in raport cu marimea economiei, ilustrata in tabelul urmator.
| Venituri bugetare (% din PIB) | |
| Finlanda | 52 |
| Germania | 47 |
| Polonia | 41 |
| Romania | 32 |
Concluzia este ca obiectivul primordial al Romaniei ar trebui sa fie cresterea veniturilor bugetare cu cel putin 30%. Prin imbunatatirea colectarii cu siguranta, dar sa nu ne iluzionam: anumite cresteri de impozite vor fin necesare pentru a elimina tratamente preferentiale existente pe piata muncii sau in taxarea capitalului si a muncii.
Asa cum se vede mai sus, feliile de tort al bugetului sunt corect portionate cand vine vorba de sanatate sau educatie. Problema este ca “tortul” este mult prea mic.
Un weekend placut!
