Desigur o afirmatie care ii va intriga pe foarte multi. Pana la urma nu aceasta a fost reteta sigura a esecului multor reforme economice din Romania? Adica, amanarea lor pana in momentul in care o criza valutara, economica, financiara iminenta sau in desfasurare, a fortat decidentii sa ia decizii amanate initial din ratiuni politice sau mai degraba politicianiste. Amanari care in final s-au dovedit a fi tardive, prociclice si producand corectii majore asupra economiei.
Suntem acum intr-o alta paradigma? Da si nu. Reparatiile capitale pe care le necesita politica fiscala a Romaniei, realocarea resurselor publice au nevoie de un intreg ciclu electoral pentru a fi demarate, finalizate si pentru a produce rezultate palpabile. Dezechilibrarea bugetului national este atat de severa incat ea nu poate fi corectata decat prin luarea unor masuri nepopulare: cresteri de impozite, scaderea semnificativa a locurilor de munca din sectorul public, anularea unor categorii de pensii speciale, inghetarea cresterilor de pensii si asa mai departe.
Din pacate, experientele oferite de crizele prin care a trecut Romania nu i-au ajutat pe decidenti sa inteleaga ca ofertele catre populatie trebuie sa fie extrem de masurate si prudente deoarece este foarte greu sa mai fie reversate. Beneficiarii ofertelor excesiv de generoase pleaca de la premisa eronata ca ele sunt ireversibile, isi ajusteaza stilul de viata pe masura, ceea ce ii face ca ulterior sa ramana in situatii dificil de gestionat din cauza ajustarilor salariale, concedierilor sau cresterii impozitelor. De aici tensiunile sociale si frustrarea cu consecinte in plan electoral.
Riscul major in situatia in care ne aflam este ca, din cauza contextului politic, luarea unor masuri de corectie a exceselor bugetare sa compromita pe termen mediu sansele unei reforme profunde . Sa presupunem ca vom avea un guvern, technocrat sau nu, dispus sa ia astfel de masuri de austeritate. Farmitarea politica existenta in parlament va face ca, in pragul alegerilor locale si parlamentare, toate formatiunile sa fie tentate sa profite politic pe seama oricaror masuri nepopulare luate de guvern in perioada imediat urmatoare.
Riscul este ca masurile de redresare sa reaprinda flacara discursurile populiste, rupte de realitatea economica, de natura a cultiva asteptari nerealiste din partea populatiei. O astfel de retorica va fi continuata si in campania electorala facand ca, in final, masurile de reformare a cheltuielilor publice si de redefinire a prioritatilor si posibilitatilor bugetare sa fie amanate sine die de teama pierderii sprijinului popular in cazul nepunerii in aplicare a “programului de guvernare” post electoral.
Din acest motiv, pentru a da o sansa unei reforme profunde si durabile a bugetului national, care sa fie axat pe dezvoltare, singura solutie pare sa fie mai degraba limitarea la inghetarea derapajelor existente si stoparea oricaror planuri de amplificare a lor pana la alegerile parlamentare. Din acel moment, un parlament cu o legitimitate democratica innoita si capabil eventual sa produca o majoritate politica ar putea genera un guvern suficient de puternic ca sa faca fata provocarilor. Suflecandu-si manecile imediat, pe perioada unui mandat ar avea suficient timp ca sa devina nepopular pentru ca apoi sa culeaga roadele unei relansari economice pe baze sustenabile.
Pana la alegeri, subiectele de abordat in marja de siguranta raman cele legate de sistemul judiciar si legislatia aferenta, care vor raspunde asteptarilor publicului larg. Pe de alta parte, investitorii si antreprenorii asteapta semnale clare in favoarea mediului de afaceri si de reversare a unor ordonante de urgente precum OUG114/2018.
Nota bene: A doua zi dupa caderea guvernului, in primele ore de tranzactionare, bursa a inceput sa creasca…
Un weekend placut!
