Zilele acestea, Snapchat, considerat de multi a fi viitorul Facebook, a fost in centrul atentiei, fiind subiectul uneia dintre cele mai mari oferte publice initiale (IPO), dupa capitalizare, din istoria SUA. Vorbim despre 3,4 miliarde de dolari. O listare considerata de mare succes, dar care cred ca ridica niste semne de intrebare care apar mai ales cand nu definim exact criteriile de succes.
Conform Bloomberg, Snapchat are peste 150 de milioane de utilizatori zilnic si a generat in 2016 venituri din publicitate de 350 de milioane de dolari, in comparatie cu 59 de milioane in 2015. Ca un proaspat venit in lumea Facebook, nu ma pot considera calificat pentru a evalua atractivitatea Snapchat. Dar conform utilizatorilor adolescenti, care sunt cei mai activi utilizatori ai Snapchat, este o platforma care iti ofera mai multa libertate si intimitate decat alte platforme sociale. Un element important de diferentiere este disparitia postarilor tale dupa o scurta perioada de timp.
Oferta publica de actiuni a provenit din detinerile actionarilor existenti, inclusiv ale celor doi fondatori deveniti miliardari, Bobby Murphy si Evan Spiegel. Consultanti si conducatori ai grupului de intermediere si garantori ai ofertei au fost Morgan Stanley si Goldman Sachs, serviciu pentru care au incasat din comisioane frumoasa suma de 26, respectiv 21 de milioane de dolari. Intrebarea este: chiar si-au meritat banii pana la ultimul cent?
Este o intrebare care survine in contextul in care, in primele ore ale listarii, pretul actiunilor Snapchat a crescut cu 52%, pana la un maxim de 26 de dolari, fiind cea mai mare crestere in prima zi de listare a unei actiuni vandute intr-o oferta publica din istoria SUA. Este o diferenta enorma fata de pretul de 17 de dolari al ofertei publice, diferenta care cred ca nu a picat deloc bine principalilor actionari ai Snapchat. Motivul este simplu.
In loc sa vanda actiunile in IPO cu 17 dolari, ei ar fi putut sa le vanda cu 15-20% mai scump si, deci, pentru acelasi numar de actiuni emise ar fi obtinut cu cel putin 15-20% mai multi bani. Chiar daca pretul propus a fost peste intervalul de 14-16 dolari gandit initial de consortiul de intermediere, repozitionarea a fost prea modesta in raport cu interesul pietei.
Iar piata a continuat sa puna sare pe rana, impingand pretul si mai sus in a doua zi. Maximul acelei zilei a sfarsit prin a fi cu aproximativ cu 12% mai mare decat maximul primei zile de listare.
Stabilirea pretului de listare se face de catre emitent, beneficiind de consultanta intermediarilor, iar in acest caz rezultatul a fost cel putin discutabil. Actionarii vechi ai Snapchat care au vandut in IPO au pierdut o gramada de bani. Fiind insa un joc de suma nula, altcineva i-a castigat. Si anume “baietii destepti”, care au cumparat actiuni in IPO la 17 dolari, pentru ca apoi sa le vanda in prima si a doua zi la preturi mult mai mari.
Faptul ca, in opinia mea, pretul actiunilor in IPO a fost prost estimat este o mare bila neagra pentru numele grele care au intermediat, in conditiile in care a fost subestimat interesul imens al investitorilor, interes justificat sau nu. Ceea ce ma duce la urmatorul semn de intrebare: cat de justificata a fost disperarea de a achizitiona actiuni Snapchat? E o intrebare legitima, daca ne gandim ca inca din prima zi de tranzactionare capitalizarea bursiera a Snapchat a depasit-o pe cea a lantului hotelier Marriott.
Un articol in WSJ remarca faptul ca, statistic vorbind, cei care au cumparat actiuni Snapchat in prima zi de tranzactionare se confrunta cu o probabilitate mai mare ca in urmatorii cinci ani sa piarda bani decat sa castige. Profesorul Ritter de la Universitatea din Florida care a analizat 4331 firme listate in intervalul 1980-2014 a ajuns la concluzia ca 51% dintre ele au avut randamente negative la sfarsitul primilor cinci ani, calculate fata de pretul de inchidere a primei zile de tranzactionare.
Conform profesorului Ritter, Facebook, care a crescut cu aproximativ 259% de la listare, se gaseste printre cele 10,6% dintre companiile listate ce au furnizat randamente de peste 200%, in timp ce Alphabet se gaseste printre cele 6,4% care au crescut in cinci ani de la listare cu peste 300%. Pe de alta parte, Microsoft si Cisco sunt printre cele 0,6% companii care au avut un randament mai mare de 1000% in primii cinci ani.
Faptul ca dupa doar 2 zile actiunile Snapchat erau deja supraevaluate a dus la un val de recomandari “vinde” in randul analistilor, ceea ce a avut drept consecinta o corectie de 16% a pretului. Celor care se vor grabi sa concluzioneze in urma corectiei ca, pana la urma, intermediarii au pus pretul corect le voi spune ca, chiar si asa, nivelul la care s-a stabilizat pretul de cateva zile este cu 34% peste pretul ofertei publice.
Iar daca va puneti intrebarea legitima in ce masura rezultatele financiare ale companiei justifica aceasta nebunie, raspunsul este urmatorul: Snapchat este o companie care nu a avut pana acum niciodata profit, ale carei venituri in 2016 au crescut la pachet cu cresterea pierderilor si care isi avertizeaza investitorii ca s-ar putea sa nu faca niciodata profit sau sa nu reuseasca sa isi mentina profitabilitatea.
Mai mult, avand in vedere ca nu are profit, un indicator precum P/E (pret raportat la profit pe actiune) nu poate fi utilizat pentru evaluare, deci pretul va trebui sa fie raportat la vanzari. Pe acest criteriu Snapchat pare sa fie de 10 ori mai scumpa decat Facebook, Yahoo sau Google.
Cumparati?
Un weekend placut!
